Sinonims e Contraris Furlans

rangjâ v.

  1. [it. abborracciare v.tr.] (fâ alc mâl e di corse) al jere di corse, al à rangjât sù une propueste e al è lât vie
    sinonims
    fufignâ, futiçâ
    contraris
    curâ, perfezionâ, pulî, rifinî, staronzâ
  2. [it. acconciare v.tr.] (vistî e preparâ in maniere elegante)
    sinonims
    aparâ, bilisiâ, imbilisiâ, justâ, parâ, parecjâ, preparâ
    contraris
    dispetenâ, sgardufâ, sgardufî, sgjavelâ
    (petenâ cun studi, fâ biei i cjavei) al è cussì dificil rangjâ i cjavei riçots!
    sinonims
    aparâ, bilisiâ, imbilisiâ, justâ, parâ
    contraris
    dispetenâ, sgardufâ, sgardufî, sgjavelâ
  3. burocr. [it. adeguare v.tr.] (aumentâ un presit)
    sinonims
    alterâ, aumentâ, incressi, rionzi, vualivâ
    contraris
    calâ, dâ jù, diminuî, ridusi, staronzâ
  4. ancje scherç. [it. aggiustare v.tr.] (in loc.pragm., par menaçâ)
    sinonims
    cuinçâ, meti a puest, sistemâ
  5. [it. arrangiare v.tr.] (justâ miôr che si pues) rangjâ un vistît
    sinonims
    blichignâ, comedâ, cuinçâ, cuinçâ cu la cevole, cuinçâ cu lis cevoletis, cuinçâ di fieste, cuinçâ di fiestis, disbratâ, distrigâ, dreçâ, imblichignâ, justâ, regolâ, regolâ di fieste, regolâ di fiestis, repeçâ, sacodâ, sestâ, sistemâ, tasselâ, vualivâ la schene, vualivâ lis comissuris
  6. [it. arrangiare v.tr.] (procurâ, puartâ dongje)
    sinonims
    improvisâ, pastiçâ sù, rangjâ sù, tirâ sù
  7. mus. [it. arrangiare v.tr.] (trasferî une scriture di musiche cun rangjament)
  8. [it. comporre v.tr.] (meti in ordin)
    sinonims
    cuinçâ, justâ, ordenâ, regolâ
    contraris
    dissestâ, frapâ, frucignâ, fruçâ, infriçulî, ingarbuiâ, savoltâ, sdavassâ, sgardufî
  9. [it. conciare v.tr.] (vuastâ, strapaçâ)
    sinonims
    fiscâ, fruiâ, vuastâ
    contraris
    meti a puest, netâ, regolâ, tignî cont
  10. [it. conciare per le feste loc.v.] (maltratâ, dâ jù)
  11. mec. [it. mettere a punto loc.v.] (di un argagn, un motôr e sim., fâ che al funzioni ben)
  12. fig. [it. mettere a punto loc.v.] (definî precisant i limits) rangjâ une cuistion
  13. fam. [it. ordinare v.tr.] (tornâ a meti in ordin ce che al è disordenât) rangjâ lis cjamaris
    sinonims
    disbratâ, regolâ, sistemâ
  14. [it. porre rimedio loc.v.] (tornâ a meti in sest la situazion)
  15. [it. raccomodare v.tr.] (tornâ a meti a puest)
    sinonims
    mendâ, pontâ
    contraris
    crevâ, fâ dam, fiscâ, rompi, ruvinâ, vuastâ
  16. [it. raccomodare v.tr.] (meti inte posizion che si vûl, tornâ a meti a puest)
    sinonims
    meti a puest, ordenâ, sestâ
  17. [it. riassestare v.tr.] (tornâ a meti in ordin, in sest, soredut sul plan organizatîf e funzionâl)
  18. [it. riattare v.tr.] (tornâ a meti in vore cun lavôrs di pueste la funzionalitât di un ogjet, la agjibilitât di un edifici, la sigurece di une strade e sim., o fâ i mioraments che a coventin par fâ plui comut il so ûs)
    sinonims
    restaurâ, ristruturâ, sistemâ
  19. [it. ridurre v.tr.] (trasformâ, adatâ a un ûs diviers) rangjâ une cjamese in peçot par polvar, rangjâ un ramaç intun palet
    sinonims
    adatâ, comedâ, justâ, ridusi, taiâ
  20. [it. rimediare v.tr.] (tirâ fûr alc, a voltis cuntun tic di inzen e fortune)
    sinonims
    dâ dongje, gjavâ fûr, justâ, otignî, tirâ fûr
  21. [it. riordinare v.tr.] (tornâ a meti in ordin, ancje fig.) rangjâ l'armâr
  22. fam. [it. sistemare v.tr.] (cjastiâ)
    sinonims
    cjastiâ, constumâ, justâ, regolâ