Sinonims e Contraris Furlans

av., s.m.

  1. [it. esattamente av.] (tant che av. di conferme)
    sinonims
    esatementri, precisementri
    contraris
    no, nuie, par nuie
  2. ingl. [it. ok av.] (tant che rispueste positive)
    sinonims
    ok
  3. [it. ok s.m.inv.] (permès che al covente par fâ alc)
    sinonims
    aprovazion, nuie cuintri, ok
  4. [it. 1 av.] (peraule in rispueste a une domande, doprade cul valôr di dute une proposizion afermative)
    sinonims
    dabon, dal sigûr, eh sì, juste, ma dabon sì, ma lafè sì, ma sì, ma sì lafè, pardabon, par sigûr, po sì, propit sì, pursì, sâr sì, sì gjo, sigûr, sigûr di sì, sì lafè, sì pardabon, sì po
    contraris
    fra il no e il sì, ma ce, ma lafè no, ma no, ma no lafè, no, no lafè, no no, no pardabon, plui no che sì, po ben no, propit no, pûr no, sigûr di no
    (cun altris peraulis che i dan fuarce ae afermazion)
    sinonims
    eh sì, ma dabon sì, ma lafè sì, ma sì lafè, po sì, sâr sì, sì gjo, sigûr di sì, sì lafè, sì pardabon, sì po
    contraris
    ma lafè no, ma no lafè, no lafè, no pardabon, sigûr di no
    (in rispueste a domandis restivis) ma sì, ce covential bati e ribati!
    sinonims
    ma sì
    contraris
    ma ce, ma no
    (cun ironie, par motivâ che no si à ande di ubidî)
    sinonims
    propit sì
    (par motivâ il straneament e marum che une robe no sedi lade come che si spietavisi) e sì che dut al lassave ben sperâ
    sinonims
    pursì
    contraris
    pûr no
    (par motivâ la esitance di no podê lâ sul sigûr) si butie in ploie? forsit sì forsit no
    (in afermazions moderadis) "Ti plasial?" "Salacor sì!"
    contraris
    plui no che sì
    (cuant che si cjatisi in dubi, si è in forsit) al è un tedeon, simpri tra il sì e il no
    contraris
    fra il no e il sì
    (cuant che si cjape une risoluzion, sburtâts des robis) po ben sì, o aceti, lafè sì, nus tocje lâ
    contraris
    po ben no, propit no
  5. [it. 1 av.] (daspò la prep. 'di') o pensi di sì o ancje o pensi che sì, al somearès di sì
    contraris
    no
  6. [it. 1 av.] (in alternative al 'no', par indusi une sielte o une rispueste definitive) ti risolvistu, sì o no?
    contraris
    mai, no, simpri
    (cun valôr distributîf, in alternative al 'no') al matee un dì sì e un no, al resone mo sì mo no
    contraris
    mai, simpri
  7. [it. 1 av.] (daûr di un adi., al introdûs une afermazion che e mende morestant chê prime) o jeri indiaulât sì, ma o soi rivât a controlâmi, o jeri ingusît sì, ma no lu ai palesât
    sinonims
    ben
  8. [it. 1 av.] (cun enfasi, pardabon) culì sì che mi sint a cjase, cheste sì che e je une biele cjatade
    sinonims
    dabon, dal sigûr, dal vêr, di sigûr, lafè, pardabon, pardavêr, par vêr, propit, propit sì, sigûr
  9. [it. 1 av.] (intai dits perentoris de propagande, par contindi alc cence ameti cundizions) sì ae riduzion dal orari, sì ae pâs
    contraris
    no
  10. [it. 1 av.] (prime rispueste a cui che al clame al telefon o a cui che al tuche) sì, mame, sêstu tu?
    sinonims
    comandi
  11. [it. 1 s.m.] (rispueste afermative, massime cul articul definît o indefinît) a fuarce di vitis o ai vût un biel sì, nus è rivât il sì che o spietavin di mancul
    contraris
    no
  12. [it. 1 s.m.] (consens dai nuviçs inte cerimonie des gnocis) tes lôr gloriis si son dits un cul altri il lôr sì
    (lis gnocis, il matrimoni stes) e je dongje la dì dal lôr sì
  13. [it. 1 s.m.] (vôt a pro, massime intai referendum) o soi pal sì, a àn vinçût i sì o ancje i sîs
    contraris
    no
  14. [it. 1 s.m.] (intune votazion, il complès di chei a favôr) lis resons di chei dal sì
    contraris
    no
  15. [it. 1 adi.] (favorevul, propizi) e je une dade sì pe economie, vuê il dolar al à une ande sì
    sinonims
    biel, bon, positîf,
    contraris
    brut, , negatîf, no, trist