Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

sclarî v.

  1. [it. aggiornare2 v.tr.] (fâ lûs sore alc)
    contraris
    scurî
  2. [it. alba1 s.f.] (prin lusôr de buinore)
    sinonims
    aurore, cricâ de albe
    contraris
    amont, crepuscul, imbrunî, jespui, soreli a mont, soreli bonât
    (passaç de gnot al dì)
    sinonims
    cricâ de albe
    contraris
    amont, crepuscul, imbrunî, jespui, soreli a mont, soreli bonât
  3. [it. chiarificare v.tr.] (fâ deventâ clâr) il procediment par sclarî il vin
    sinonims
    netâ, purificâ
  4. fig. [it. chiarificare v.tr.] (fâ che un concet si capissi miôr) une lezion par sclarî lis ecuazions di secont grât
    sinonims
    esplicâ, fâ capî, insegnâ, spiegâ
  5. [it. chiarire v.tr.] (fâ clâr un licuit)
    sinonims
    depurâ, fâ clâr
    contraris
    intorgolâ, intorgulî, inturbiâ, scurî, torgolâ, torgulî
    (fâ clâr in gjenar) sclarî un cuadri
    contraris
    scurî
  6. fig. [it. chiarire v.tr.] (fâ che al sei comprensibil) al à sclarît ben il concet di ecuazion
    sinonims
    definî, disgredeâ, esplicâ, esplicitâ, ilustrâ, meti a fûc, meti in clâr, precisâ, risolvi, spiegâ
    contraris
    complicâ, confondi, ingredeâ
    (fâ che si capissin lis resons) a àn sclarît un misteri cetant dificil
    sinonims
    disgredeâ, risolvi
    contraris
    complicâ, confondi, ingredeâ
  7. [it. chiarire v.tr.] (fevelâ par definî un probleme, ancje tant che menace) al à di sclarî un pâr di robis cun lui
    sinonims
    aciertâ, definî, dimostrâ, meti in lûs, mostrâ, pandi, provâ, verificâ
    contraris
    cuvierzi, platâ, taponâ
  8. [it. delucidare1 v.tr.] (presentâ in maniere plui clare) sclarî i ponts plui incrosâts de lezion
    contraris
    complicâ, imberdeâ, ingredeâ, ingropâ, intrigâ, sconfondi
  9. [it. distenebrare v.tr.] (liberâ de scuretât, ancje fig.) sclarî un misteri
    contraris
    fluscâ, infumatâ, ofegâ, scurî, torgolâ
  10. [it. esplicitare v.tr.] (fâ che al sei esplicit, esplicâ in maniere detaiade alc che nol è subit clâr)
    contraris
    cuvierzi, mascarâ, platâ, scuindi, taponâ
  11. [it. far chiaro loc.v.impers.] (vignî clâr, cuant che al criche il dì)
  12. [it. far chiaro loc.v.] (cjatâ il dret di une cuistion) sclarî lis causis di un fat
  13. [it. fare luce loc.v.] (fâ viodi clâr, sclarî une veretât) sclarî un misteri
  14. [it. giustificare v.tr.] (mostrâ la regolaritât di une spese, di un vuadagn)
    sinonims
    documentâ, provâ
  15. [it. illimpidire v.tr.] (fâ deventâ limpi o plui limpi) decantâ il vueli par sclarîlu
    sinonims
    netâ
    contraris
    intorgulî, sporcjâ
  16. fig. [it. illuminare v.tr.] (diliberâ de ignorance o dal erôr, rindi cussient cdn. di alc in mût definitîf e clâr)
    sinonims
    dâ lûs, informâ
    (informâ)
    sinonims
    dâ lûs, informâ
  17. gastr. [it. imbianchire v.tr.] (fâ deventâ plui claris verduris e cjars, sboentantlis e po passantlis sot de aghe frede)
  18. [it. imbiondire v.tr.] (fâ deventâ biont) fâ bionts i cjavei cuntune tinture o ancje sclarî i cjavei cuntune tinture
    sinonims
    ossigjenâ
  19. [it. mettere in chiaro loc.v.] (dî a clâr) viodìn di sclarî i assums di ognidun
  20. [it. raggiare v.tr.] (fâ lûs)
  21. [it. rischiarare v.tr.] (fâ plui clâr, iluminâ)
    sinonims
    iluminâ
    contraris
    imbrunâ, imbrunî, scurî
    (dâ plui clarece)
    sinonims
    iluminâ
    contraris
    imbrunâ, imbrunî, scurî
  22. [it. rischiarare v.tr.] (fâ mancul fuart un colôr)
  23. [it. rischiarare v.tr.] (fâ limpi o plui limpi) lassâ polsâ il vueli par sclarîlu
  24. fig. [it. rischiarare v.tr.] (fâ plui net di percepî) sclarî la vôs cuntun colp di tos
  25. fig. [it. rischiarare v.tr.] (fâ plui svelt, plui vîf) polsâ par sclarî il cjâf
    sinonims
    spiçâ, sveâ
  26. fig. [it. rischiarare v.tr.] (fâ plui clâr, plui facil di capî) fa une lezion specifiche par sclarî un argoment complès
    sinonims
    spiegâ
    (dâ ordin) sclarî lis ideis
  27. [it. schiarire v.tr.] (fâ plui clâr) sclarî un colôr
    contraris
    scurî
  28. [it. schiarire v.tr.] (fâ plui clâr, plui limpi un licuit)
  29. [it. schiarire v.intr.] (deventâ plui clâr)
  30. fig. [it. schiarire v.tr.] (dal cîl, deventâ plui seren)
    contraris
    scurî, scurîsi
  31. fig. [it. schiarire v.tr.] (impers., deventâ plui seren)
    contraris
    scurî, scurîsi
  32. [it. sciogliere v.tr.] (fâ capî une sigle, une scurtadure)
  33. [it. solvere v.tr.] (cjatâ une soluzion)
  34. fig. [it. spiegare v.tr.] (fâ capî miôr)
    sinonims
    comentâ, decifrâ, fâ capî, insegnâ, interpretâ