Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

stratignî v.

  1. fig. [it. comprimere v.tr.] (tignî frenât un sintiment, une passion, un impuls) stratignî la fote
    sinonims
    contignî, frenâ, reprimi
    contraris
    sbrocâ
  2. [it. contenere v.tr.] (controlâ il stât di anime)
    sinonims
    blocâ, controlâ, domâ, dominâ, limitâ, moderâ, morestâ, mugnestrâ, scjafoiâ, temperâ, tignî dûr, tignî indaûr, tignîsi
    contraris
    disfogâ, dispiticâ, meti fûr, motivâ, palesâ, pandi, professâ, sbrocâ, scjadenâ, sflocjâ, vierzi
  3. [it. contenere v.tr.] (fermâ une azion, un procès)
    sinonims
    fermâ
  4. [it. contenere v.tr.] (taiâ, blocâ ce che al cres masse)
    sinonims
    blocâ, fermâ, staronzâ, taiâ
    contraris
    espandi, rionzi, slargjâ
  5. fig. [it. dominare v.tr.] (controlâ) dominâ o ancje stratignî la rabie
    sinonims
    cjapâ, controlâ, regolâ
  6. [it. moderare v.tr.] (stratignî, tignî tal limit just)
    sinonims
    misurâ, regolâ, sbassâ, staronzâ, tignî bas, tignî indaûr, umiliâ
  7. [it. raffrenare v.tr.] (impedî di fâ ats falâts o irazionâi)
  8. fig. [it. raffrenare v.tr.] (tignî controlât un impuls, un sintiment, un istint) cirî di stratignî la rabie
    sinonims
    scjafoiâ, tignî sot
  9. fig. [it. ringhiottire v.tr.] (rinunziâ a palesâ)
    sinonims
    cidinâ, gloti, reprimi, scjafoiâ, somerzi, svuarbâ, tignî dentri
  10. fig. [it. ringoiare v.tr.] (scjafoiâ peraulis, pinsîrs, sintiments e sim.)
    sinonims
    tignî tal cuel
  11. [it. ritenere v.tr.] (no molâ, no lassâ vignî fûr ce che si conten o si controle) o ai fat fature a tignî dûr o ancje a stratignîmi di ridi
    sinonims
    fermâ, imbrenâ, ingrumâ, ritignî, saldâ, tignî bot, tignî dûr, tignî indaûr, tignî pont, tignî sù, tratignî
    contraris
    diliberâ, discjanâ, lassâ, liberâ, molâ, sbrenâ, sfrancjâ
  12. fisiol. [it. ritenere v.tr.] (dit di un organisim, tignî dentri se, no eliminâ dut)
    contraris
    butâ fûr, mandâ fûr
  13. fig. [it. sedare v.tr.] (frenâ un sintiment, tignîlu sot control, stratignîlu)
    sinonims
    umiliâ
    contraris
    ecitâ, saborâ, stiçâ, tiziâ
  14. sport [it. smorzare v.tr.] (ridusi la potence di un colp o di un tîr cul scurtâ la sô traietorie)
    sinonims
    scurtâ
    (pocâ la bale in maniere che e jessi debile e che e sbalci pôc)
    sinonims
    scurtâ
  15. [it. tenere v.tr.] (frenâ)
    sinonims
    contignî, fermâ, intardâ, tignî a brene, tignî in brene
  16. [it. trattenere v.tr.] (blocâ cdn. di mût che nol puedi scjampâ)
    sinonims
    fermâ
    contraris
    lassâ, lassâ lâ
  17. [it. trattenere v.tr.] (tignî cdn. intun puest cu la fuarce o cu la autoritât)
    sinonims
    blocâ
  18. fig. [it. trattenere v.tr.] (discjoli cdn. dal fâ o dal dî alc)
    contraris
    persuadi, pocâ, sburtâ
  19. fig. [it. trattenere v.tr.] (tignî dentri, no mostrâ alc)
    sinonims
    scjafoiâ
    contraris
    ecitâ, scjadenâ, stiçâ
  20. fin. [it. trattenere v.tr.] (tirâ vie di un paiament une part)
    sinonims
    tirâ vie