Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

tacâ s.m., v.

  1. fig. [it. abbordare v.tr.] (svicinâ cdn. par tacâ boton) tacâ une zovine in discoteche
    sinonims
    bordâ, svicinâ, tirâ sù
    contraris
    scjampâ, scjinfâ, scjuvî, sghindâ, svuincâ
  2. [it. accennare v.tr.] (tacâ a fâ)
    (fâ lis primis batudis) al à tacât un toc di Chopin
  3. [it. accordare v.tr.] (stâ ben dongje)
    sinonims
    confâ, cumbinâ, lâ dacuardi
  4. [it. accorpare v.tr.] (fâ un toc unît) tacâ dongje doi paragrafs intune pagjine uniche
    sinonims
    dâ dongje, fondi, tirâ dongje, unî, unificâ
    contraris
    dismembrâ, dividi, scorporâ
  5. [it. affiatarsi v.pronom.intr.] (cjapâ confidence, fâ amicizie)
    sinonims
    fâ amicizie, familiarizâ, fâ tele, ingranâ, lâ di acuardi
    contraris
    aviersâ, barufâ, dâ cuintri, fâ cuintri, oponisi, rivielâsi, slontanâsi
  6. [it. affiggere v.tr.] (fissâ, massime tun mûr) tacâ o ancje picjâ un placât
    contraris
    dispicjâ, distacâ
  7. [it. affrontare v.tr.] (scomençâ alc) tacâ un discors
    sinonims
    dâi sot a alc, frontâ, inmaneâ
    contraris
    cjapâ la volte, eludi, scjampâ, sghindâle, svuincâ
  8. [it. agganciare v.tr.] (fermâ o zontâ cuntun ganç) i ferovîrs a àn tacât doi vagons
    sinonims
    asolâ, fermâ, inasolâ, incjanâ, rincjinâ, seâ, sigurâ, zontâ
    contraris
    dispeâ, distacâ, diszontâ
  9. [it. aggiogare v.tr.] (meti sot dal jôf)
  10. [it. agglutinare v.tr.] (unî, zontâ cun glutin o altris sostancis adesivis)
  11. [it. allacciare v.tr.] (meti te fiube)
    sinonims
    laçâ, leâ, peâ
    contraris
    distacâ
  12. fig. [it. allacciare v.tr.] (meti adun rapuarts cun altris personis)
    sinonims
    fâ, leâ, strenzi
  13. [it. allacciare v.tr.] (meti in colegament) nus àn tacâts cul acuedot
    sinonims
    leâ
    contraris
    distacâ, taiâ
  14. coloc. [it. ammanicarsi v.pronom.tr.] (deventâ amì par otignî racomandazions o protezions) al cîr simpri di fâ leghe o ancje di tacâ cun personis influentis
  15. mar. [it. ammanigliare v.tr.] (unî cuntune zonte di fier doi tocs di cuarde o di cjadene)
    sinonims
    gançâ, leâ, zontâ
    (unî une cuarde o une cjadene cul anel di une ancure o di une boe)
    sinonims
    gançâ, leâ, zontâ
  16. [it. appiccare v.tr.] (dâ fûc) tacâ il fûc te paie
  17. [it. appiccicare v.tr.] (meti sù cun adesîfs) al à tacât sù l'adesîf tal veri de machine, a àn tacâts i manifescj intor di une parêt
    sinonims
    aplicâ, impastanâ, incolâ, meti sù, pastanâ, picjâ
    contraris
    disbletâ, discolâ, dispetolâ, dispicjâ, distacâ
  18. [it. appiccicare v.intr.] (jessi viscôs)
    sinonims
    impeolâ
  19. [it. applicare v.tr.] (meti parsore di mût che si tachi) aplicâ o ancje tacâ sù une etichete su la valîs, meti sù o ancje tacâ un blec tai bregons
    sinonims
    incolâ
    contraris
    distacâ, distacâ vie, gjavâ, gjavâ vie, stacâ, tirâ vie
  20. [it. aprire v.tr.] (di cunvignis e discors, fâ il prin intervent) tacâ o ancje inviâ o ancje vierzi un discors, tacâ o ancje vierzi la riunion
    sinonims
    començâ, disniçâ, screâ
    contraris
    concludi, finî, sierâ
  21. fam. [it. aprire v.tr.] (fâ funzionâ un dispositîf a eletric)
    sinonims
    piâ
    contraris
    distudâ, sierâ, studâ
  22. [it. aprire v.intr.] (di ativitât, che e scomence)
    sinonims
    vierzisi
    contraris
    distacâ, finî, molâ, sierâ
  23. zûcs [it. aprire v.intr.] (di un zûc di cjartis, tacâ a zuiâlu o podê fâ un passaç previodût des regulis) al à tacât cuntun tris
    contraris
    finî, sierâ
  24. [it. aprirsi v.pronom.intr.] (jessi sul principi, vê un inizi)
    sinonims
    scomençâ
    contraris
    cessâ, concludisi, finî, sierâsi
  25. [it. assalire v.tr.] (di malatie, cjapâ cun fuarce cdn.) al è stât tacât di une malatie scognossude
  26. [it. assalire v.tr.] (di sensazions, sintiments, dominâ l'umôr)
  27. fig. [it. associare v.tr.] (meti in rapuart)
    sinonims
    associâ, fondi, meti in rapuart, meti in relazion, pariâ, peâ
    contraris
    cerni, disbletâ, discjoli, disparselâ, dispicjâ, disseparâ, distingui, diszontâ, scompartî, smiezâ, taiâ
  28. [it. attaccare v.tr.] (dâ dongje doprant leaduris, cole, cusiduris e sim.) tacâ un boton
    sinonims
    aplicâ, coneti, fermâ, fissâ, impastanâ, incolâ, insedâ, laçâ, leâ, meti, peâ, saldâ, sgnacâ sù, unî
    contraris
    disbletâ, dismolâ, dispeâ, dispicjâ, dispicjâ jù, disseparâ, distacâ, distacâ jù, diszontâ, dividi, molâ, scompartî, separâ
    (picjâ, cun riferiment a manifescj, cjartis che si metin fûr in public) tacâ sù un manifest publicitari
    sinonims
    aplicâ, meti, sgnacâ sù
    contraris
    dismolâ, distacâ, molâ
  29. [it. attaccare v.tr.] (in riferiment a animâi, preparâju par tirâ un mieç di traspuart) tacâ il cjaval tal cjar, tacâ sot i nemâi te vuarzine
    contraris
    dispeâ, distacâ, separâ
  30. [it. attaccare v.tr.] (tacâ un implant ae rêt gjenerâl) tacâ la corint eletriche
    sinonims
    ativâ, azionâ, inlaçâ, inserî, inviâ, laçâ
    contraris
    distacâ, distudâ, diszontâ, fermâ
    fam. (fâ funzionâ un imprest eletric)
    sinonims
    ativâ, azionâ, inserî, inviâ
    contraris
    distacâ, distudâ, fermâ
  31. [it. attaccare v.tr.] (passâ une malatie o un mâl)
    sinonims
    insedâ, partecipâ, passâ, trasmeti
    fig. (trasmeti sintiments, emozions) nus à tacât o ancje passât a ducj l'amôr pe mont
    sinonims
    passâ, trasmeti
  32. [it. attaccare v.tr.] (fâ cuintri cun asse) tacâ un aversari politic
    sinonims
    assaltâ, cjapâ, combati, dâ sot, fâ cuintri, lâ sot
    contraris
    difindi, protezi, sostignî, vuardiâ
    fig. (fâ inmalâ)
    sinonims
    cjapâ
    contraris
    protezi
  33. [it. attaccare v.tr.] (criticâ) al à tacât il gno discors
    sinonims
    contindi, contrastâ, criticâ, dâ la tache, vituperâ
    contraris
    difindi, poiâ, sostignî
  34. [it. attaccare v.tr.] (scomençâ) o volarès tacâ discors, al à tacât il dibatiment
    sinonims
    començâ, disniçâ, inmaneâ, inviâ, scomençâ, tacâ sot
    contraris
    compî, concludi, cumbinâ, finî, puartâ insom, sierâ, smeti, terminâ
    teatr. (scomençâ a recitâ un toc impuartant)
    sinonims
    començâ, inviâ, scomençâ
    contraris
    finî, puartâ insom, sierâ
  35. [it. attaccare v.intr.] (incolâ)
    sinonims
    cjapâ, incolâ, piâ, tacâ dongje
    contraris
    distacâsi
  36. [it. attaccare v.intr.] (cjapâ) il piruçâr al à tacât subit
    sinonims
    funzionâ, lidrisâ
    contraris
    arsîsi, dismeti, finî, flapî, incandîsi, invidricî, murî, scridelîsi, secjâsi, sfantâsi
    fig. (vê sucès, interessâ)
    sinonims
    funzionâ
    contraris
    dismeti, finî, sfantâsi
  37. mus. [it. attaccare v.intr.] (il scomençâ a sunâ, ancje di un sôl strument)
  38. [it. attivare v.tr.] (preparâ alc par che al funzioni) tacâ un sensôr
    sinonims
    ativâ, azionâ, impiâ, inviâ, meti in vore, piâ
  39. [it. avere inizio loc.v.] (di alc, tacâ a partî)
  40. [it. battagliare v.tr.] (fâ assalt)
  41. fig. [it. blocco di partenza loc.s.m.] (il tacâ) jessi sul tacâ
  42. [it. coincidere v.intr.] (corispuindi in ogni pont)
    sinonims
    corispuindi
    contraris
    diferenziâsi, slontanâsi
  43. [it. collegare v.tr.] (meti adun) tacâ doi fîi eletrics
    sinonims
    cometi, inzontâ, leâ, meti adun, meti intune, zontâ
    contraris
    discometi, disconeti, distacâ, diszontâ, dividi, isolâ, taiâ
    (meti in comunicazion un implant cuntun sisteme centrâl o sim.) ducj chescj ordenadôrs a vegnin tacâts a internet
    contraris
    disconeti, distacâ, isolâ
  44. [it. cominciare v.tr.] (ancje ass., movi il prin pas) âstu tacât a fâ i compits?
    sinonims
    inmaneâ, inviâ, metisi, meti sù, screâ, vierzi
    contraris
    concludi, distrigâ, finî, molâ, rivâ insom, sierâ
  45. [it. cominciare v.intr.] (relatîf a cjossis, vê inizi)
    sinonims
    inviâsi
    contraris
    finî, rivâ insom, sierâsi
  46. [it. cominciare v.intr.] (fâ il prin pas par fâ alc) no stâ a tacâ a disturbâ
    iron. (doprât tant che critiche negative)
  47. [it. comunicare v.tr. e intr.] (difondi une malatie infetive) tacâ il mâl
    sinonims
    puartâ
  48. [it. concatenare v.tr.] (unî in mût une vore strent)
    sinonims
    cometi, conzonzi, insedâ, unî
    contraris
    distacâ, diszontâ, dividi, scompartî, separâ
  49. fig. [it. conflagrare v.intr.] (di vuere, conflit, rivoluzion e v.i., scomençâ in mût violent e a colp)
    contraris
    cessâ, fermâ, finî
  50. [it. connettere v.tr.] (dâ dongje intun leam strent)
    sinonims
    colegâ
    contraris
    discolegâ, disconeti, disleâ, distacâ
    (meti in contat circuits eletrics)
    sinonims
    colegâ
    contraris
    discolegâ, disconeti, distacâ
  51. [it. contagiare v.tr.] (passâ une malatie) mi à tacât la sô influence
    sinonims
    impestâ, morbâ, passâ
  52. [it. dare contro loc.v.] (dî mâl di cdn., atacâlu)
  53. [it. dare le mosse loc.v.] (tacâ, començâ)
  54. [it. decorrere v.intr.] (vê efiet, jentrâ inte fase di aplicazion)
    contraris
    cessâ, decjadê, scjadê
  55. [it. esordire v.intr.] (scomençâ un discors o un scrit)
    sinonims
    començâ, scomençâ
  56. [it. esordire v.intr.] (scomençâ une ativitât, une profession) tacâ tal mont de television e po dopo passâ tal cine
    sinonims
    començâ
  57. fig. [it. germinare v.intr.] (vê un inizi)
    sinonims
    gjenerâsi, iniziâ, inviâsi, screâ
  58. [it. inaugurare v.tr.] (dâ un inizi a alc)
    sinonims
    disniçâ, inmaneâ, inviâ, istituî
  59. [it. incollare1 v.tr.] (tacâ cu la cole)
    sinonims
    meti sù, tacâ intor, tacâ sù, zontâ
    contraris
    discolâ, distacâ
  60. [it. incominciare v.tr.] (iniziâ alc, tacâ)
    sinonims
    dâ principi, iniziâ, inmaneâ, inviâsi, partî, vierzi
    contraris
    concludi, cumplî, distrigâ, finî, puartâ insom, sierâ
    (ancje ass.)
    sinonims
    dâ principi, iniziâ, inmaneâ, inviâsi, partî, vierzi
    contraris
    concludi, cumplî, distrigâ, finî, puartâ insom, sierâ
  61. [it. incominciare v.intr.] (di alc, vê inizi)
    contraris
    finî, passâ
  62. [it. incominciare v.intr.] (tacâ a fâ alc) i contadins a àn tacât a seâ
  63. [it. incominciarsi v.pronom.intr.] (vê principi, inizi, origjin)
  64. mar. [it. inferire v.tr.] (inserî, fissâ un cabli di rinfuarç, di manovre e sim. intun lozament adat)
    contraris
    dislaçâ, dispeâ, distacâ, molâ
    (fissâ une bandiere al so peant)
    contraris
    dislaçâ, dispeâ, distacâ, molâ
    (fissâ lis velis tes vuidis dal lôr arbul)
    contraris
    dislaçâ, dispeâ, distacâ, molâ
  65. [it. iniziare v.tr.] (dâ principi) tacâ o ancje inviâ ben la zornade
    sinonims
    començâ, disniçâ, inmaneâ, inviâ, screâ
    contraris
    cessâ, completâ, cumplî, dismeti, fermâ, fermâsi, finî, lassâ, molâ, sierâ, sostâ, terminâ
    (scomençâ une vore, une ativitât, un studi, un divertiment e v.i.) al à tacât un altri cuadri, tacâ il liceu
    sinonims
    començâ, disniçâ, inmaneâ, screâ
    contraris
    cessâ, completâ, cumplî, dismeti, fermâ, fermâsi, finî, lassâ, molâ, sierâ, sostâ, terminâ
    (ancje ass.)
    sinonims
    començâ, disniçâ, inmaneâ, inviâ, screâ
    contraris
    cessâ, completâ, cumplî, dismeti, fermâ, fermâsi, finî, lassâ, molâ, sierâ, sostâ, terminâ
  66. [it. iniziare v.intr.] (vê principi)
    sinonims
    començâ
    contraris
    cessâ, dismeti, fermâ, fermâsi, finî, lassâ, molâ, sostâ, vê tiermin
  67. [it. inizio s.m.] (il moment iniziâl, la prime fase di un alc che al à un svilup) si viodìn sul tacâ de setemane
    sinonims
    imprin, jentrade, scomençâ, scomençament, viertidure
    contraris
    compliment, conclusion, fermade, fin, finiment, sierade
  68. [it. inizio s.m.] (atac di une opare narative, musicâl, teatrâl o cinematografiche) il tacâ di un film, il tacâ di chel romanç al fâs curiositât
    sinonims
    començament, incipit, jentrade, preludi, principi, scomençâ, vierte, viertidure
    contraris
    compliment, conclusion, epilic, fermade, fin, finiment, sierade
  69. [it. inserire v.tr.] (tacâ une funzion a di une rêt o a di un implant) tacâ la segretarie telefoniche
    contraris
    distacâ, gjavâ, isolâ, tirâ vie
  70. eletr. [it. inserire v.tr.] (tacâ un colegament in serie)
  71. [it. intavolare v.tr.] (inviâ un discors, une discussion, un argoment e v.i.) tacâ une discussion
    sinonims
    inviâ, scomençâ
  72. [it. intraprendere v.tr.] (començâ un lavôr, une imprese) al à tacât une ativitât comerciâl gnove
    sinonims
    començâ, instradâ, metisi
    contraris
    completâ, cumplî, finî, sierâ, ultimâ
  73. fig. [it. legare1 v.tr.] (svicinâ dôs o plui personis intun leam afetîf o di interès comuns)
    sinonims
    zontâ
    contraris
    disseparâ, disunî, diszontâ, separâ
  74. [it. legare1 v.tr.] (fâ che alc al stei dongje in forme armoniose, o logjiche)
    sinonims
    peâ, zontâ
    contraris
    disseparâ, distingui, diszontâ, separâ
  75. [it. legare1 v.intr.] (fâ amicizie, intindisi) a son tant leâts o ancje tacâts tra di lôr
    sinonims
    armonizâ, cumbinâ, familiarizâ, ingranâ, intignîsi, intindisi, simpatizâ, socializâ, triscâ
  76. [it. legare1 v.intr.] (adatâsi, sei armonic)
    sinonims
    armonizâ, cumbinâsi, intonâsi, leâsi, stâ
    contraris
    contrastâ, distonâ, stonâ
  77. fig. [it. legare1 v.intr.] (jessi in conession logjiche)
    sinonims
    concuardâ, concuardâsi, cumbinâsi, leâsi, tacâsi
    contraris
    contrastâ, discuardâ
  78. [it. limitare1 s.m.] (pont li che al tache alc) il tacâ dal bosc
    sinonims
    confin, estremitât, limit, margjin
    contraris
    centri, cûr, medole, mieç, nusel, vues
  79. [it. mettere v.tr.] (meti parsore)
  80. tecn. [it. mettere v.tr.] (fâ funzionâ, meti in vore) tacâ la frece
  81. [it. mettere in moto loc.v.] (fâ partî une machine, un motôr) tacâ la centrifughe
  82. [it. mettersi all'opera loc.v.] (scomençâ une ativitât)
  83. [it. mordere v.tr.] (di sostance, corodi)
    sinonims
    mangjâ, muardi, roseâ
  84. [it. osteggiare v.tr.] (fâ une agression militâr)
  85. [it. partire1 v.intr.] (vê un tiermin di inizi)
    sinonims
    començâ
  86. coloc. [it. pigliare v.intr.] (di vernîs, cole, malte, stuc e zes, indurîsi) la malte no à ancjemò tacât
    sinonims
    cjapâ prese, piâ
  87. [it. prendere v.intr.] (di une plante, vê lidrîs tal teren)
    sinonims
    impiâsi, inlidrisâsi, piâ, suiâsi
  88. [it. prendere v.intr.] (cun daûr 'a' e infinît, començâ) tacâ a berghelâ
    sinonims
    cjapâ, començâ, metisi
    contraris
    fâle finide, fermâ, finî, finîle, lassâ, molâ
  89. [it. prendere le mosse loc.v.] (tacâ, scomençâ)
  90. [it. principiare v.tr.] (fâ partî une azion) tacâ une conversazion
    sinonims
    començâ
    contraris
    concludi, fâ, finî, puartâ a tiermin, sierâ, smeti
  91. [it. principiare v.intr.] (tacâ une azion) la frutine e à scomençât o ancje tacât a cjacarâ
  92. [it. principiare v.intr.] (di alc, vê un inizi)
    contraris
    cessâ, finî, tramontâ
  93. [it. procedere v.intr.] (scomençâ une operazion)
    sinonims
    disniçâ, inmaneâ, inviâ, meti in cantîr, tacâ sot
    contraris
    çoncjâ, dismeti, fermâ, interompi, sospindi
  94. [it. puntare1 v.intr.] (assaltâ)
    sinonims
    assaltâ, dâ sot a, scorsâ
  95. fig. [it. radicare v.intr.] (di idee, di compuartament, usance e v.i., vê une fonde, deventâ salt, difondisi)
    sinonims
    cjapâ, çatâ, inlidrisâ, lidrisâ
  96. fig. [it. riallacciarsi v.pronom.intr.] (metisi intun rapuart di dipendence ideâl)
    sinonims
    riferîsi, tacâsi
  97. [it. rodere v.tr.] (ruvinâ magagnant) l'acit al à tacât o ancje mangjât il marmul
    sinonims
    carulâ, consumâ, dissipâ, fruiâ, intacâ, magagnâ, tudâ
  98. fig. [it. scattare v.intr.] (tacâ dut intun moment, començâ di buride)
    sinonims
    començâ, scomençâ
  99. [it. scoppiare1 v.intr.] (svampâ) al è tacât un fûc
    sinonims
    piâsi, spreçâ, spreçâ fûr
    fig. (di un acjadiment, spec. seri, vignût fûr bot e sclop)
    sinonims
    piâsi, spreçâ, spreçâ fûr
  100. fig. [it. sgusciare v.intr.] (di idee, pinsîr, parê e v.i., tacâ a manifestâsi)
    sinonims
    sbrissâ, sbrissâ fûr, smuçâ, smuçâ fûr, smuçâ vie
  101. fig. [it. soglia s.f.] (moment prime dal sucedi di alc, ancje tal pl.) o jerin sul tacâ o ancje sul principi dal Istât
    sinonims
    fin, liminâr, limit, pidignûl, scomençament, tiermin
  102. [it. sposare v.intr.] (armonizâsi, concuardâsi)
    sinonims
    armonizâsi, concuardâsi
  103. [it. stare in piedi loc.v.] (di resonament, jessi persuasîf)
  104. fig. [it. tenere v.intr.] (convinci)
    sinonims
    convinci, persuadi, rezi, stâ in pîts, stâ sù, tignî pont, tignî sù
  105. [it. trasmettere v.tr.] (sparniçâ une malatie, une infezion, un virus e v.i.)
    sinonims
    dâ sù, trasmeti
  106. [it. unire v.tr.] (meti dongje doi elements lontans un cul altri)
    sinonims
    zontâ
    contraris
    dividi, separâ