Sinonims e Contraris Furlans

tignî sù loc.

  1. [it. fare animo loc.v.] (judâ a stâ sù di morâl)
  2. [it. fare coraggio loc.v.] (incoragjî, confuartâ)
  3. [it. interpretare v.tr.] (vê une part in teatri, intun cine e v.i.)
    sinonims
    dî sù, , figurâ, incjarnâ, rapresentâ, recitâ
  4. [it. mantenere v.tr.] (finanziâ, sostignî dal pont di viste economic)
    sinonims
    sostignî, sovenzionâ
  5. [it. militare2 v.intr.] (vê valôr di prove)
  6. [it. rattizzare v.tr.] (tornâ a dâ vite, a dâ fuarce, fâ tornâ a partî) tignî sù il fûc tal fogolâr
    sinonims
    alimentâ, fâ lâ, intiziâ
    contraris
    calâ, cuacjâ, distudâ, sbassâ
  7. [it. reggere v.tr.] (tignî sù cdn. par che nol coli)
    sinonims
    braçolâ, puartâ, sostignî, tignî in braç, tignî tal grim
    contraris
    lassâ, molâ
  8. [it. reggere v.tr.] (vê avonde fuarce par stâ in pîts)
    sinonims
    sostignî, tignî
  9. [it. reggere v.tr.] (tignî alçât di tiere)
    sinonims
    tignî, tirâ sù
    contraris
    lassâ, molâ
  10. [it. reggere v.tr.] (sostignî alc in mût che nol coli)
    sinonims
    puartâ, regolâ, sostignî, tignî
    contraris
    lassâ, molâ
    (tignî in man)
    sinonims
    sostignî, tignî
    contraris
    lassâ, molâ
  11. [it. reggere v.tr.] (tignî fer alc di mût che nol bali, nol nici, che nol ledi di sbris, nol scjampi)
    sinonims
    sostignî
    contraris
    lassâ, molâ
  12. [it. reggere v.tr.] (fâ il supuart)
    sinonims
    armâ, frontâ, pontâ, sostignî, tignî
    contraris
    lassâ, molâ
  13. [it. reggere v.intr.] (durâ intune cundizion buine)
    sinonims
    condurâ, durâ, tignî, tignîsi
    contraris
    vuastâsi
  14. [it. sorreggere v.tr.] (tignî sù une struture, un pês)
  15. fig. [it. sorreggere v.tr.] (judâ intes dificoltâts, confuartâ cul afiet, i conseis, i fats)
    sinonims
    judâ, mandâ indenant, prudelâ, sapontâ
    (servî di confuart)
    sinonims
    mandâ indenant
  16. [it. sostenere v.tr.] (rezi puartant il pês) tignî sù une cjame cui braçs
    sinonims
    puartâ, rezi, sapontâ, sostignî, tignî, tignî par aiar
    (tignî par aiar)
    sinonims
    tignî par aiar
    (stabilizâ) tignî sù la parêt cui pâi
    sinonims
    rezi, sapontâ, tignî
  17. fig. [it. sostenere v.tr.] (judâ cdn. che al fâs fature) tignî sù un amì inte bisugne
    sinonims
    assisti, dâ une man, judâ, socori
    contraris
    contrastâ, lâ cuintri, scombati
  18. fig. [it. sostenere v.tr.] (dâ fuarce, vigôr)
    sinonims
    infuartî, meti in fîl, ricreâ, rinfuarcî, rintonâ, tirâ sù, tirâ sù di suste
    contraris
    distemperâ, flapî, indebilî, scanâ, scunî, stracâ
  19. fig. [it. sostenere v.tr.] (fâ in maniere che alc nol cali) tignî sù il presit de cjarte
    sinonims
    rezi, tignî
  20. [it. sostentare v.tr.] (fâ di sostegn)
    sinonims
    difindi, rezi, sopuartâ, sostignî
  21. [it. tenere v.tr.] (mantignî par aiar)
    sinonims
    sostignî, tignî adalt
  22. [it. tenere in ballo loc.v.] (fâ spietâ, no sierâ une cuistion dulà che cdn. al spiete une soluzion)
  23. [it. tenere in piedi loc.v.] (fâ che une economie di famee o di imprese o un complès di relazions no si disfin)
  24. [it. tenere le parti loc.v.] (tignî par un)
  25. [it. tenersi v.pronom.tr.] (tignî intor o tignî par se une cierte robe)
  26. [it. tirare avanti loc.v.] (lâ indenant a fâ simpri chê robe)