Sinonims e Contraris Furlans

tirâ sù loc.

  1. zerg. [it. acchiappare v.tr.] (cirî di cognossi cdn. cun chê di imbastî un rapuart che al interesse, o une relazion afetive o un rapuart sessuâl) usgnot si va fûr cun chê di tirâ sù
  2. [it. accrescere v.tr.] (fâ plui grant)
    sinonims
    alimentâ, aumentâ, cressi, dopleâ, fâ cressi, fâ lâ sù, incressi, ingruessî, inricjî, insiorâ, moltiplicâ, nudrî, profondî, rionzi, sglonfâ, slargjâ, staronzâ, svilupâ
    contraris
    decimâ, diminuî, flapî, moderâ, morestâ, ridusi, sbassâ, scarmî, sclagnî, scunî, scurtâ, slizerî, smagrî, smavî, sminuî, staronzâ, taiâ
    (fâ cressi di cuantitât)
    sinonims
    aumentâ, dopleâ, moltiplicâ, rionzi
    contraris
    decimâ, diminuî, sbassâ, taiâ
  3. [it. allevamento s.m.] (ce che si fâs par fâ cressi fruts) tirâ sù fîs nol è facil
    sinonims
    dispatussâ, educazion, fâ cressi, inscuelament
  4. [it. allevare1 v.tr.] (doprâ lis curis che a coventin par fâ cressi i fruts)
    sinonims
    dispatussâ, fâ cressi, rilevâ
    (ancje di animâi)
    sinonims
    dispatussâ, fâ cressi
  5. fig. [it. allevare1 v.tr.] (preparâ ae vite)
    sinonims
    inscuelâ, istruî
  6. [it. allevare1 v.tr.] (fâ cressi e fâ reonâ animâi o plantis)
  7. [it. alzare v.tr.] (movi, puartâ, meti ad alt) tirâ sù une cjame
    sinonims
    alçâ sù, dreçâ sù, jevâ, jevâ sù, parâ sù
    contraris
    meti jù, molâ jù, parâ jù, sbassâ, sbassâ jù, tirâ jù
  8. [it. alzare v.tr.] (fâ incressi di fuarce, di intensitât) tirâ sù il volum dal televisôr
    sinonims
    butâ sù, fâ cressi, fâ incressi, jevâ
    contraris
    butâ jù, fâ lâ al mancul, flapî, ridusi, sbassâ, tirâ jù
    (produsi la incressite di un valôr)
    sinonims
    butâ sù, fâ cressi, fâ incressi, jevâ
    contraris
    butâ jù, fâ lâ al mancul, flapî, ridusi, sbassâ, tirâ jù
  9. [it. alzare v.tr.] (costruî) tirâ sù o ancje fâ sù un mûr
    sinonims
    costruî, edificâ
    contraris
    butâ jù, distruzi, sdrumâ
  10. [it. alzare v.tr.] (fâ plui alt) alçâ o ancje tirâ sù il soiâr di sore di une puarte
    sinonims
    alçâ sù, parâ sù
    contraris
    sbassâ, tirâ jù
  11. [it. aspirare v.tr.] (tirâ dentri tai polmons pal nâs o pe bocje) tirâ sù i vapôrs di un balsim, tirâ sù il fum
    sinonims
    respirâ, supâ, tirâ a pet, tirâ dentri l'aiar, tirâ il flât, tirâ sù il flât
    contraris
    espirâ, mandâ fûr, soflâ, soflâ fûr
  12. [it. aspirare v.tr.] (di machinis, tirâ fûr di un ambient gas, licuits o polvars)
  13. mar. [it. assommare2 v.tr.] (puartâ in superficie) tirâ sù lis rêts dopo de pescje
  14. [it. aumentare v.tr.] (cressi par intensitât e potence)
    sinonims
    alçâ sù, jevâ sù
    contraris
    calâ, sbassâ
  15. [it. avvezzare v.tr.] (arlevâ, educâ) tirâ sù ben i fîs
    sinonims
    arlevâ, educâ
  16. pit., scult. [it. campare2 v.tr.] (meti in rilêf, fâ risaltâ alc suntun sfont)
    sinonims
    evidenziâ, risaltâ
  17. [it. caricare v.tr.] (meti un argagn mecanic in stât di funzionâ, spec. zirant une suste) cjariâ o ancje tirâ sù l'orloi
    sinonims
    cjamâ, meti sot
  18. fig. [it. caricare v.tr.] (dâ energjie psichiche)
    sinonims
    saborâ, sburtâ, stiçâ, stomblâ
    contraris
    avilî, scuaiâ, scunî, straviâ, sviâ, umiliâ
  19. zerg. [it. caricare v.tr.] (cumbinâ, in sens sentimentâl o sessuâl) a son lâts in discoteche a tirâ sù
  20. [it. cogliere v.tr.] (spec. di rosis e di pomis, cjoli stacant de plante o dal teren)
    sinonims
    aurî, crevâ, çumâ, dispecolâ, dispicjâ, racuei, spiulâ
  21. fig. [it. collezionare v.tr.] (otignî o vê in grant numar)
  22. [it. crescere v.tr.] (arlevâ, tirâ sù)
    sinonims
    arlevâ, educâ
  23. coloc. [it. cuccare1 v.tr.] (provâ di cumbinâ un incuintri sessuâl cuntune femine o cuntun om) usgnot si va in discoteche a tirâ sù
  24. [it. dare la carica loc.v.] (dâ energjie a cdn. za strac)
  25. [it. dare la corda loc.v.] (dâ la cjarie a un cualsisei dispositîf mecanic) tirâ sù un orloi
  26. [it. drizzare v.tr.] (costruî alc par verticâl)
    sinonims
    costruî, edificâ,
    contraris
    butâ jù, disdrumâ, disgubulâ, fâ fûr, fâ jù, sbati jù, sdramassâ, subissâ, tirâ jù
  27. fig. [it. edificare v.tr.] (formâ par inviâ a un compuartament e a une vite oneste e di virtût)
    sinonims
    fondâ
    contraris
    corompi, maglâ, sporcjâ, vuastâ
  28. [it. educare v.tr.] (tirâ sù fruts) a son daûr a tirâ sù ben lôr fi
    sinonims
    arlevâ, condusi, costumâ, direzi, dispatussâ, formâ, indreçâ, industriâ, inscuelâ, instradâ, rilevâ
    contraris
    viziâ
  29. [it. elevare v.tr.] (fâ plui alt, meti sù)
    sinonims
    alçâ sù, indreçâ, jevâ sù, puartâ adalt
    contraris
    disbassâ, sbassâ, tirâ jù
    (dite di un monument e v.i.) tirâ sù un monument
    sinonims
    alçâ sù, indreçâ, jevâ sù, puartâ adalt
    contraris
    disbassâ, sbassâ, tirâ jù
  30. [it. esagitare v.tr.] (agjitâ une vore, fâ grande ecitazion o preocupazion)
    sinonims
    disconciertâ, ecitâ, ribaltâ, sconciertâ, sconvolzi, stralunâ, strassomeâ, tirâ sù di zîrs
    contraris
    bonâ, calmâ, cuietâ, trancuilizâ
  31. [it. esigere v.tr.] (scuedi) tirâ sù une tasse
    sinonims
    incassâ, scuedi
  32. [it. fare coraggio loc.v.] (incoragjî, confuartâ)
  33. coloc. [it. fare sangue loc.v.] (stiçâ sessualmentri)
  34. fam., fig. [it. gasare v.tr.] (dâ un stât di esaltazion)
    contraris
    butâ jù, umiliâ
  35. [it. imbaldanzire v.tr.] (fâ deventâ cdn. spavalt e sigûr di se)
    sinonims
    cjamâ, gasâ, incoragjâ, pocâ
    contraris
    abati, avilî, butâ jù, deprimi, discoragjâ
  36. zerg. [it. imbarcare1 v.tr.] (tal lengaç dai zovins, concuistâ cdn. par une gnot o par pôc timp)
    sinonims
    imberlî, imbertonâ, incantesemâ, inmagâ, inzingarâ
  37. [it. imbevere v.tr.] (tirâ sù un licuit)
    sinonims
    assorbî, cjapâ dentri, suiâ, tirâ dentri
  38. [it. innalzare v.tr.] (meti in posizion verticâl)
    contraris
    butâ jù, sbassâ, tirâ jù
  39. [it. innalzare v.tr.] (fâ sù) tirâ sù une statue monumentâl
    sinonims
    fâ sù
    contraris
    butâ jù, sdrumâ, sdrumâ jù, tirâ jù
  40. [it. innalzare v.tr.] (incressi di intensitât)
    sinonims
    fâ cressi, incressi
    contraris
    calâ, lâ jù, lâ sot, sbassâ, scarmî
  41. fig. [it. innalzare v.tr.] (esaltâ, ingloriâ)
    sinonims
    esaltâ, ingloriâ
    contraris
    sbassâ
  42. [it. issare v.tr.] (tirâ ad alt) tirâ sù une cjame pesante
    contraris
    calâ, molâ, molâ jù, sbassâ, tirâ jù
  43. fig. [it. lattare v.tr.] (arlevâ spiritualmentri)
  44. [it. mettere da parte loc.v.] (conservâ, sparagnâ)
  45. [it. mettere su loc.v.] (stiçâ)
  46. [it. opporre v.tr.] (logâ alc cun chê di fâ cuintri a alc altri)
    sinonims
    fâ sù, meti cuintri
  47. fig. [it. pescare v.tr.] (cjoli, sielzi tal mieç di tantis robis che si somein)
    sinonims
    pescjâ fûr, tirâ fûr
  48. zerg. [it. pizzicare v.tr.] (consumâ sostancis psicotropis, massime cocaine) tirâ sù cocaine
  49. zûcs [it. prendere v.tr.] (intai zûcs di cjartis, pescjâ tal mac) tirâ sù l'as
    (ancje ass.)
  50. [it. prendere v.tr.] (puartâ cun se)
    sinonims
    cjapâ, cjoli, puartâ
  51. zûcs [it. prendere v.tr.] (intai zûcs di cjartis, intai scacs o inte dame, cuistâ, vuadagnâ)
    sinonims
    becâ, brincâ, cucâ, piâ
  52. [it. prendere nota loc.v.] (scrivi alc) tirâ sù o ancje tirâ jù un numar di telefon
  53. [it. raccattare v.tr.] (cjapâ sù alc di par tiere)
  54. [it. raccattare v.tr.] (dâ dongje alc a stentis) a son rivâts a pene a tirâ sù i bêçs par une cenute
    sinonims
    dâ adun, dâ dongje, meti adun, tirâ adun
  55. [it. raccogliere v.tr.] (cjoli lis pomis des plantis o i prodots de tiere) tirâ sù foncs
    sinonims
    cjapâ sù, cjoli sù, çumâ, dispicjâ, fâ jerbe, ingrampâ, spiulâ, tirâ sot, vendemâ
  56. [it. raccogliere v.tr.] (puartâ dongje gnovis, informazions e v.i.)
    sinonims
    cjapâ sù, dâ dongje, meti adun, meti dongje, notâsi, parâ dongje, scrivi jù, tirâ adun, tirâ dongje
  57. [it. racimolare v.tr.] (cjapâ sù i vanzums restâts su lis vîts dopo de vendeme)
    sinonims
    spiulâ
  58. fig. [it. racimolare v.tr.] (meti dongje o racuei cun fature)
    sinonims
    dâ dongje, fâ dongje, meti dongje, parâ dongje
  59. [it. raggranellare v.tr.] (meti dongje cun fadie, massime dai bêçs)
    sinonims
    cepelâ, dâ dongje, fâ dongje, parâ dongje, raspâ sù, spiulâ
    contraris
    butâ ator, sparniçâ
  60. [it. rammagliare v.tr.] (tornâ a fâ il pont di maie di un tiessût che lu veve pierdût) tirâ sù un pont intune siarpe sbusade
  61. [it. rampare v.intr.] (di un toc di strade, jessi une vore in pendence)
    sinonims
    menâ sù, rimpinâsi sù
  62. [it. registrare v.tr.] (segnâ informazions o riferiments)
    sinonims
    catalogâ, cjoli sù, listâ, marcâ, notâ, tirâ jù
  63. [it. rialzare v.tr.] (alçâ sù une altre volte ce che al jere jù) cumò al è frêt, puedistu tornâ a tirâ sù il veri?
    sinonims
    alçâ sù, tornâ a alçâ sù
    contraris
    sbassâ, tirâ jù
    (voltâ par sù)
    sinonims
    alçâ sù
    contraris
    sbassâ, tirâ jù
  64. [it. rialzare v.tr.] (tornâ a tirâ sù ce che al jere colât)
    sinonims
    cjapâ sù, ricreâ, tornâ a tirâ sù
  65. [it. rimediare v.tr.] (vê alc di negatîf)
    sinonims
    dâ dongje, fâ dongje, imbroiâ sù, parâ dongje, puartâ dongje
  66. fig., zerg. [it. rimorchiare1 v.tr.] (tirâ dongje cdn. cun finalitâts sessuâls) doman si va in disco a tirâ sù
    sinonims
    cumbinâ
  67. fig. [it. riscaldare v.tr.] (fâ plui legri) un comic che al sa cemût scjaldâ o ancje tirâ sù il public
    sinonims
    animâ, imboreâ, stiçâ, tiziâ
    contraris
    disfredâ
  68. fig. [it. risuscitare v.tr.] (tirâ fûr di une cundizion di marum o preocupazion)
    sinonims
    risussitâ
  69. [it. rivitalizzare v.tr.] (fâ che al cjapi vite une altre volte)
    contraris
    abati, acanâ, scunî, stracâ
  70. [it. rivitalizzare v.tr.] (ripuartâ a une cundizion di eficience une istituzion, une struture e sim.)
    contraris
    abati, disfâ, indebilî
  71. mar. [it. salpare v.tr.] (tirâ sù lis ancuris di une barcje o di une nâf par tacâ la navigazion) tirâ sù la ancure
  72. fig. [it. sfrenare v.tr.] (incitâ a strafats, al riviel, ae violence)
    sinonims
    discjadenâ, disfrenâ, scjadenâ, soflâ
  73. fam. [it. sniffare1 v.tr.] (tirâ sù cul nâs)
    sinonims
    nariçâ, nasicâ, snasicâ, snasicjâ
  74. zerg. [it. sniffare1 v.tr.] (aspirâ sostancis stupefacentis in polvar) tirâ sù cocaine
    sinonims
    nasâ sostancis
    (ancje ass.)
  75. [it. sollevare v.tr.] (alçâ sù alc di un plan li che al jere poiât o di une posizion plui basse) tirâ sù i braçs
    sinonims
    alçâ, alçâ sù, jevâ, jevâ sù
    contraris
    meti jù, sbassâ, tirâ jù
  76. [it. sollevare v.tr.] (indreçâ ad alt) tirâ sù i voi
    contraris
    sbassâ, tirâ jù
  77. fig. [it. sollevare v.tr.] (puartâ a une cundizion miôr)
    sinonims
    alçâ
  78. fig. [it. sollevare v.tr.] (sburtâ une rivolte) tirâ sù il popul cuintri dal regjim
    sinonims
    montâ, saborâ, sburtâ, soflâ, sofletâ, uçâ
  79. zerg. [it. tirare v.tr.] (tirâ a pet droghis in polvar) tirâ sù coche
    sinonims
    fâsi, tirâ
  80. [it. tirare su loc.v.] (movi di jù insù)
    (aspirâ la mucositât dal nâs)
    (dai cjavei, petenâju sù)
  81. fig. [it. tirare su loc.v.] (dâ spirt)
  82. [it. togliere v.tr.] (mandâ, tirâ sù, ancje fig.)