Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

umiliâ v.

  1. [it. attenuare v.tr.] (fâ deventâ alc mancul fuart, mancul pronunziât)
    sinonims
    calmâ, cidinâ, cuietâ, dismolâ, distindi, flapî, indolcî, morbidî, padinâ, scarmî, slizerî, smavî
    contraris
    aumentâ, cjariâ, dopleâ, incressi, ingarbî, saborâ, stiçâ, tiziâ
  2. fig. [it. freddare v.tr.] (fâ deventâ mancul vivarôs, mancul entusiast)
    sinonims
    cangjâ, sbassâ, scunî
    contraris
    ecitâ, incressi, rinfuarcî, saborâ, scjaldâ, stiçâ, tirâ sù
  3. [it. lenire v.tr.] (fâ che si puedi sopuartâ di plui une fadie o un dolôr)
    sinonims
    indolcî, moderâ, placâ, slizerî, svuarbâ
    contraris
    cjalcjâ, fracâ, rionzi
  4. [it. mortificare v.tr.] (cidinâ lis bisugnis di provâ sensazions e di sodisfâ i sens cun pinitincis dal cuarp e dal spirt, tant che pratiche assetiche) nol à mai umiliât il cuarp
    sinonims
    avilî, cjastiâ, reprimi
  5. [it. mortificare v.tr.] (ofindi un causant vergogne)
    sinonims
    malapaiâ, ofindi, scuintiâ, scunî
    contraris
    esaltâ, tirâ sù
  6. [it. mortificare v.tr.] (sbassâ, vuastâ)
    sinonims
    sbassâ, svilî
  7. gastr. [it. mortificare v.tr.] (no com., fâ smolâ)
  8. fig. [it. schiacciare v.tr.] (fâ che cdn. al resti mâl cun peraulis o azions) al cirive di copâ o ancje umiliâ psicologjichementri i aversaris
    sinonims
    avilî, cjastiâ, folpeâ, fracaiâ, mortificâ, sassinâ, scunî, sdrumâ, sfracaiâ, talpassâ, talpinâ, tibiâ
  9. [it. smaccare v.tr.] (avilî une vore, fa provâ une grande vergogne)
    sinonims
    avilî, deprimi, discoragjâ, malapaiâ, mortificâ, nichilî, ponzi, scoionâ, scuintiâ, sponzi, vergognâ
  10. [it. smorzare v.tr.] (fâ che alc al sedi mancul intens, mancul fuart)
    sinonims
    diminuî, ridusi, sbassâ, sfumâ, studâ
    contraris
    alçâ, aumentâ, cjariâ, esaltâ, impenzî, infissî, intensificâ, stiçâ, tirâ sù
    (fâ che un sun si sinti di mancul)
    sinonims
    diminuî, ridusi
    contraris
    alçâ, aumentâ, intensificâ
    (fâ che un savôr al sedi plui lizêr)
    contraris
    cjariâ, esaltâ, tirâ sù
  11. fig. [it. smorzare v.tr.] (gjavâ fuarce e incisivitât)
    contraris
    agravâ, ingrandî, inzigantî, sglonfâ
  12. fig. [it. stemperare v.tr.] (sbassâ la fuarce, la eficacitât di alc)
    sinonims
    sbassâ
    contraris
    impiâ, piâ, saborâ, scjaldâ
  13. fig. [it. svigorire v.tr.] (fâ diminuî di impuartance, ridusi a proporzions plui piçulis)
    sinonims
    staronzâ
  14. fig. [it. svilire v.tr.] (gjavâ valôr, impuartance)
    contraris
    esaltâ, magnificâ, valorizâ
  15. [it. temperare v.tr.] (tignî frenât, controlât)
    contraris
    discjadenâ, sbrocâ
  16. [it. umiliare v.tr.] (malapaiâ, ofindi) lu àn umiliât denant dai siei amîs
    sinonims
    avilî, nichilî, scuintiâ, svergognâ
    contraris
    esaltâ, ingjalî, ingjaluçâ, lustrâ