Sinonims e Contraris Furlans

v.

  1. fig. [it. accampare v.tr.] (cirî di fâ valê)
    sinonims
    puartâ indenant
  2. [it. accusare v.tr.] (declarâ di sintî)
    sinonims
    fâ viodi, lassâ viodi, mostrâ, pandi
  3. [it. acquisire v.tr.] (tirâ dongje, ancje alc di astrat) al vûl simpri tirâsi intor o ancje vê atenzion
    sinonims
    acentrâ, cjapâsi, concentrâsi, monopolizâ, riclamâ, tirâ intorsi, tirâsi dongje
  4. [it. arrivare v.intr.] (capitâ, acjadê, nassi)
    sinonims
    acjadê, nassi
  5. [it. avere1 v.tr.] (vê possession di robe) vê cjamps, vê un patrimoni
    sinonims
    jessi siôr, vê possession di
    ass. (vê possession di ricjecis, jessi siôr)
    sinonims
    jessi siôr
  6. [it. avere1 v.tr.] (vê alc a disposizion ancje par un timp limitât)
    (vê un dirit, o un vantaç) vê lis feriis paiadis
  7. [it. avere1 v.tr.] (mostrâ ciertis carateristichis fisichis, o inteletuâls, o morâls) vê cjavei grîs, vê une gjambe curte, vê une buine inteligjence
    (vê cualitâts comportamentâls)
    (vê someancis cun alc o cun cdn.)
  8. [it. avere1 v.tr.] (sei in possès di alc di astrat)
  9. [it. avere1 v.tr.] (cuntun complement obiet compagnât di complement predicatîf che al indiche cundizion o cualitât) vê lis gjambis stuartis, vê la mame malade, vê l'auto là dal carocîr
  10. [it. avere1 v.tr.] (par dî la etât, cuntun obiet che al è une determinazion temporâl)
  11. [it. avere1 v.tr.] (cun determinazion di lûc al segne une situazion intal spazi)
  12. [it. avere1 v.tr.] (se l'obiet al è une persone, al segne relazion di parintât o afetive o di vore) vê femine e fruts, vê un diretôr sevêr
  13. [it. avere1 v.tr.] (tignî) vê un miluç in man
    sinonims
    tignî
  14. [it. avere1 v.tr.] (puartâ intor)
  15. [it. avere1 v.tr.] (contignî)
  16. [it. avere1 v.tr.] (otignî)
    sinonims
    cjapâ
    (meretâ)
  17. [it. avere1 v.tr.] (cjapâ, ricevi di alc)
    sinonims
    cjapâ
    (comprâ)
    (scuedi, tirâ)
    (ricevi, sintî)
  18. [it. avere1 v.tr.] (provâ un sensazion fisiche o un sintiment) vê pôre, vê un presintiment
    sinonims
    provâ, sintî
  19. [it. avere1 v.tr.] (patî di alc o par alc) vê tos, vê la fiere, vê complès stramps
    (jessi intun ciert stât)
  20. [it. avere1 v.tr.] (cu la prep. 'in') vê in asse, vê in simpatie
    sinonims
    tignî
    (cu la prep. 'a') vê intal cjâf o ancje vê a ments
    sinonims
    tignî
  21. [it. avere1 v.tr.] (cun daûr un adi., calcolâ, considerâ)
    sinonims
    tignî
  22. [it. avere1 v.tr.] (cun daûr la preposizion 'da' e l'infinît, al segne dovê) vê di netâ la cjase, vê tant di o ancje vê tant ce lavorâ
    (riferît al futûr)
    (cualchi volte cence la preposizion)
  23. fam. [it. avere1 v.tr.] (massime cu la particule 'ci')
  24. [it. avere1 v.aus.] (tant che ausiliâr intai verps componûts dai verps transitîfs atîfs, di une part dai intransitîfs, e par antîc ancje dai pronominâi)
  25. [it. capitare v.intr.] (ufrîsi par câs)
  26. [it. condividere v.tr.] (dividi cun chei altris, vê alc in comun)
    sinonims
    acetâ, agradî, fâ bon, jessi dacuardi, preseâ, vê a cjâr
  27. [it. conoscere v.tr.] (in frasis neg., vê)
  28. fig. [it. coprire v.tr.] (di cdn., vê, cjapâ sù une funzion) o ancje tignî une catidre
    sinonims
    cjapâ, impegnâ, ocupâ
  29. [it. dare v.tr.] (vê, produsi)
    sinonims
    causâ, causionâ, produsi
  30. [it. detenere v.tr.] (vê in possès)
    (vê un titul daspò di vê vinçût)
  31. [it. godere v.intr.] (vê la disponibilitât di alc e doprâlu par se)
    sinonims
    avantazâsi, cjapâ il trat, cjapâ il trat avantazât
    (vê une carateristiche positive)
  32. mat. [it. godere v.intr.] (di ent matematic, gjoldi di une proprietât)
  33. fig. [it. muoversi v.pronom.intr.] (vê un sintiment fuart)
    sinonims
    comovisi, ingropâsi
  34. fig. [it. nutrire v.tr.] (tignî vîf dentri) vê un suspiet
    sinonims
    clucî, provâ
  35. fig. [it. nutrire v.tr.] (tignî dentri te anime o tal pinsîr)
    sinonims
    clucî, stiçâ
    contraris
    distudâ, scussâ, smavî, taponâ
  36. [it. ottenere v.tr.] (vê tant che risultât)
    sinonims
    cuistâ, rigjavâ, rivâ, rivâ adore, vuadagnâ
  37. [it. patire1 v.intr.] (sufrî, in sens fisic e morâl)
  38. [it. portare v.tr.] (vê la barbe o i cjavei taiâts intune cierte maniere)
  39. [it. portare v.tr.] (vê un non o sorenon, une cualifiche, un titul)
  40. coloc. [it. portare v.tr.] (presentâ, ripuartâ)
    sinonims
    vê sù
  41. [it. possedere v.tr.] (vê in proprietât o a disposizion bens materiâi) vê une biciclete
    sinonims
    possedi
    (ass. o cuntun complement indefinît, vê bêçs, jessi paron di bens imobii)
  42. [it. possedere v.tr.] (vê il control, il domini, la paronance)
    sinonims
    comandâ, controlâ, paronâ
  43. [it. possedere v.tr.] (presentâ, vê in se ciertis cualitâts) vê inzen
    sinonims
    possedi
  44. fig. [it. possedere v.tr.] (cognossi une vore ben)
  45. fig. [it. possedere v.tr.] (vê un rapuart sessuâl cuntune femine)
    sinonims
    doprâ,
  46. [it. recare v.tr.] (vê intor)
    (di cdn. fâ viodi intor di se) vê une feride
  47. [it. registrare v.tr.] (vê un risultât)
    sinonims
    otignî
  48. fig. [it. ricavare v.tr.] (rivâ un risultât)
    sinonims
    cjatâ, tirâ fûr
  49. [it. ricevere v.tr.] (acetâ alc che al ven dât, mandât, concedût)
    sinonims
    acolzi, cjoli, cjoli sù
    contraris
    butâ, cedi, consegnâ, , dâ fûr, dâ in man, dâ vie, donâ, meti fûr, molâ, proferî, regalâ, ufrî
  50. [it. ricevere v.tr.] (otignî, rigjavâ, tirâ fûr di alc un efiet o un benefici) vê un agradiment
    sinonims
    gjavâ, gjavâ fûr, otignî, parâ dongje, racuei, ricevi, rigjavâ, scuedi
  51. fig. [it. riscuotere v.tr.] (ricevi)
    sinonims
    incuintrâ, otignî, racuei, ricevi, ripuartâ
  52. fam. [it. ritrovarsi v.pronom.intr.] (finî par vê, ancje iron.)
  53. [it. rivestire v.tr.] (di alc, vê o cjapâ sù une carateristiche, une cualitât)
  54. [it. sentire1 v.tr.] (vê sensazions fisichis) vê i sgrisui jù pe schene
    sinonims
    patî
  55. [it. sentire1 v.tr.] (vê sintiments e reazions emotivis)
  56. [it. subire v.tr.] (di situazion, mudâ, massime in piês)
  57. [it. subire v.tr.] (sei obleât a acetâ alc che nol plâs o che al è une fadie, un impegn o une secjadure)
    sinonims
    patî
  58. [it. tenere v.tr.] (aministrâ)
    sinonims
    esercitâ, puartâ indenant
    (funzionâ) vê une cjarie istituzionâl
    sinonims
    esercitâ
  59. [it. tenere v.tr.] (vendi alc di specific)
    sinonims
    vendi
  60. fig. [it. tenere v.tr.] (mantignî un principi)
  61. [it. trattare v.intr.] (cul ausiliâr 'essere', cun valôr impersonâl, denant di 'di' e infinît, si à di fâ alc)