Selezione dizionari:

Sinonims e Contraris Furlans

vê v.

  1. fig. [it. accampare v.tr.] (cirî di fâ valê)
    sinonims
    puartâ indenant
  2. [it. accusare v.tr.] (declarâ di sintî)
    sinonims
    fâ viodi, lassâ viodi, mostrâ, pandi
  3. [it. acquisire v.tr.] (tirâ dongje, ancje alc di astrat) al vûl simpri tirâsi intor o ancje vê atenzion
    sinonims
    acentrâ, cjapâsi, concentrâsi, monopolizâ, riclamâ, tirâ intorsi, tirâsi dongje
  4. [it. arrivare v.intr.] (capitâ, acjadê, nassi)
    sinonims
    acjadê, nassi
  5. [it. avere1 v.tr.] (vê possession di robe) vê cjamps, vê un patrimoni
    sinonims
    jessi siôr, vê possession di
    ass. (vê possession di ricjecis, jessi siôr)
    sinonims
    jessi siôr
  6. [it. avere1 v.tr.] (vê alc a disposizion ancje par un timp limitât)
    (vê un dirit, o un vantaç) vê lis feriis paiadis
  7. [it. avere1 v.tr.] (mostrâ ciertis carateristichis fisichis, o inteletuâls, o morâls) vê cjavei grîs, vê une gjambe curte, vê une buine inteligjence
    (vê cualitâts comportamentâls)
    (vê someancis cun alc o cun cdn.)
  8. [it. avere1 v.tr.] (sei in possès di alc di astrat)
  9. [it. avere1 v.tr.] (cuntun complement obiet compagnât di complement predicatîf che al indiche cundizion o cualitât) vê lis gjambis stuartis, vê la mame malade, vê l'auto là dal carocîr
  10. [it. avere1 v.tr.] (par dî la etât, cuntun obiet che al è une determinazion temporâl)
  11. [it. avere1 v.tr.] (cun determinazion di lûc al segne une situazion intal spazi)
  12. [it. avere1 v.tr.] (se l'obiet al è une persone, al segne relazion di parintât o afetive o di vore) vê femine e fruts, vê un diretôr sevêr
  13. [it. avere1 v.tr.] (tignî) vê un miluç in man
    sinonims
    tignî
  14. [it. avere1 v.tr.] (puartâ intor)
  15. [it. avere1 v.tr.] (contignî)
  16. [it. avere1 v.tr.] (otignî)
    sinonims
    cjapâ
    (meretâ)
  17. [it. avere1 v.tr.] (cjapâ, ricevi di alc)
    sinonims
    cjapâ
    (comprâ)
    (scuedi, tirâ)
    (ricevi, sintî)
  18. [it. avere1 v.tr.] (provâ un sensazion fisiche o un sintiment) vê pôre, vê un presintiment
    sinonims
    provâ, sintî
  19. [it. avere1 v.tr.] (patî di alc o par alc) vê tos, vê la fiere, vê complès stramps
    (jessi intun ciert stât)
  20. [it. avere1 v.tr.] (cu la prep. 'in') vê in asse, vê in simpatie
    sinonims
    tignî
    (cu la prep. 'a') vê intal cjâf o ancje vê a ments
    sinonims
    tignî
  21. [it. avere1 v.tr.] (cun daûr un adi., calcolâ, considerâ)
    sinonims
    tignî
  22. [it. avere1 v.tr.] (cun daûr la preposizion 'da' e l'infinît, al segne dovê) vê di netâ la cjase, vê tant di o ancje vê tant ce lavorâ
    (riferît al futûr)
    (cualchi volte cence la preposizion)
  23. fam. [it. avere1 v.tr.] (massime cu la particule 'ci')
  24. [it. avere1 v.aus.] (tant che ausiliâr intai verps componûts dai verps transitîfs atîfs, di une part dai intransitîfs, e par antîc ancje dai pronominâi)
  25. [it. capitare v.intr.] (ufrîsi par câs)
  26. [it. condividere v.tr.] (dividi cun chei altris, vê alc in comun)
    sinonims
    acetâ, agradî, fâ bon, jessi dacuardi, preseâ, vê a cjâr
  27. [it. conoscere v.tr.] (in frasis neg., vê)
  28. fig. [it. coprire v.tr.] (di cdn., vê, cjapâ sù une funzion) vê o ancje tignî une catidre
    sinonims
    cjapâ, impegnâ, ocupâ
  29. [it. dare v.tr.] (vê, produsi)
    sinonims
    causâ, causionâ, produsi
  30. [it. detenere v.tr.] (vê in possès)
    (vê un titul daspò di vê vinçût)
  31. [it. godere v.intr.] (vê la disponibilitât di alc e doprâlu par se)
    sinonims
    avantazâsi, cjapâ il trat, cjapâ il trat avantazât
    (vê une carateristiche positive)
  32. mat. [it. godere v.intr.] (di ent matematic, gjoldi di une proprietât)
  33. fig. [it. muoversi v.pronom.intr.] (vê un sintiment fuart)
    sinonims
    comovisi, ingropâsi
  34. fig. [it. nutrire v.tr.] (tignî vîf dentri) vê un suspiet
    sinonims
    clucî, provâ
  35. fig. [it. nutrire v.tr.] (tignî dentri te anime o tal pinsîr)
    sinonims
    clucî, stiçâ
    contraris
    distudâ, scussâ, smavî, taponâ
  36. [it. ottenere v.tr.] (vê tant che risultât)
    sinonims
    cuistâ, rigjavâ, rivâ, rivâ adore, vuadagnâ
  37. [it. patire1 v.intr.] (sufrî, in sens fisic e morâl)
  38. [it. portare v.tr.] (vê la barbe o i cjavei taiâts intune cierte maniere)
  39. [it. portare v.tr.] (vê un non o sorenon, une cualifiche, un titul)
  40. coloc. [it. portare v.tr.] (presentâ, ripuartâ)
    sinonims
    vê sù
  41. [it. possedere v.tr.] (vê in proprietât o a disposizion bens materiâi) vê une biciclete
    sinonims
    possedi
    (ass. o cuntun complement indefinît, vê bêçs, jessi paron di bens imobii)
  42. [it. possedere v.tr.] (vê il control, il domini, la paronance)
    sinonims
    comandâ, controlâ, paronâ
  43. [it. possedere v.tr.] (presentâ, vê in se ciertis cualitâts) vê inzen
    sinonims
    possedi
  44. fig. [it. possedere v.tr.] (cognossi une vore ben)
  45. fig. [it. possedere v.tr.] (vê un rapuart sessuâl cuntune femine)
    sinonims
    doprâ, lâ
  46. [it. recare v.tr.] (vê intor)
    (di cdn. fâ viodi intor di se) vê une feride
  47. [it. registrare v.tr.] (vê un risultât)
    sinonims
    otignî
  48. fig. [it. ricavare v.tr.] (rivâ un risultât)
    sinonims
    cjatâ, tirâ fûr
  49. [it. ricevere v.tr.] (acetâ alc che al ven dât, mandât, concedût)
    sinonims
    acolzi, cjoli, cjoli sù
    contraris
    butâ, cedi, consegnâ, dâ, dâ fûr, dâ in man, dâ vie, donâ, meti fûr, molâ, proferî, regalâ, ufrî
  50. [it. ricevere v.tr.] (otignî, rigjavâ, tirâ fûr di alc un efiet o un benefici) vê un agradiment
    sinonims
    gjavâ, gjavâ fûr, otignî, parâ dongje, racuei, ricevi, rigjavâ, scuedi
  51. fig. [it. riscuotere v.tr.] (ricevi)
    sinonims
    incuintrâ, otignî, racuei, ricevi, ripuartâ
  52. fam. [it. ritrovarsi v.pronom.intr.] (finî par vê, ancje iron.)
  53. [it. rivestire v.tr.] (di alc, vê o cjapâ sù une carateristiche, une cualitât)
  54. [it. sentire1 v.tr.] (vê sensazions fisichis) vê i sgrisui jù pe schene
    sinonims
    patî
  55. [it. sentire1 v.tr.] (vê sintiments e reazions emotivis)
  56. [it. subire v.tr.] (di situazion, mudâ, massime in piês)
  57. [it. subire v.tr.] (sei obleât a acetâ alc che nol plâs o che al è une fadie, un impegn o une secjadure)
    sinonims
    patî
  58. [it. tenere v.tr.] (aministrâ)
    sinonims
    esercitâ, puartâ indenant
    (funzionâ) vê une cjarie istituzionâl
    sinonims
    esercitâ
  59. [it. tenere v.tr.] (vendi alc di specific)
    sinonims
    vendi
  60. fig. [it. tenere v.tr.] (mantignî un principi)
  61. [it. trattare v.intr.] (cul ausiliâr 'essere', cun valôr impersonâl, denant di 'di' e infinît, si à di fâ alc)